domenica 8 febbraio 2015

Pensiero di oggi

You can change your direction overnight - Jim Rohn #quote | Breakthrough Boot Camp - http://pinterest.com/pin/240872280042968864/?s=4&m=blogger

venerdì 17 gennaio 2014

AVASTE MO!!! di F. Catapano

Vicine a chiazza cuverta  stavane Cicce e Cummarema Marietta a chiacchieriscià.
-Marietta : ue’ Cicce ‘e lette su’ u’ giurnale a’ nuvetà? No ste chiù il Limbo.
-Cicce : Veramente ha spicciate’ ? e tu come a ‘ fa  cu a lavatrice? Ce peccate, eppure era nù buene detersivo! Salvava le culure e non strengeva a lana. No po’ sta na cosa bbona ca subbete t’a levene.
-Marietta: Ce è capite, stunate?
-Cicce: A me stunate? Sta vecchia rimbambita! Ii ca’ so’ acculturate , agghie fatte a prima media e vede a tilivisione!
-Marietta : Tu si stunate e avaste. Il limbo era addò stavene Virgilio, Orazio,Ovidio e l’otre ca’ pe’ nu mutive o l’otre no avenne canusciute a religione. Apprima putive scè pure tusce te scurdave tutte cose!
-Cicce : osce a tiene proprie cù me! Ii  agghie state battezzate e quindi u’ Limbe  o come dice tu, proprie no’ m’ aspettave.
-Marietta: J’è vere mo’ t’aspetta solamente l’inferno, ù purgatorio  o ù paradise. A te , l’inferne t’ste bbuene cu ù nase russe d’imbriacone ca’ t’acchie .
-Cicce   : Ce uè cù dice? Ca pure quidde ca no’ s’arrecurdavene u’ partite sue puntevene scè dritte dritte  inde a u’ Limbe senza suffrì le pene d’ l’ inferno?
-Marietta : e…. si ……
-Cicce : puntevene scè pure quidde ca nò s’arrecordene chiù sce so’ carne o pesce……..
-Marietta : e…..si……
-Cicce : allora quidde ca no s’arrecordene  ù partite ponne , invece de sce’ a Sant Antonio pe’ farse  purtà le mele e le mozzarelle vonne ind’ o’ Limbe . Anzi passeno d’ addà, se pulizzeno e po’ stonne n’otra vote ‘nnanze a nù?
-Marietta : Tu no’ sì sule ‘mbriacone , ma pure jastematore e stuedeche…..
-Cicce : Ma peccè? Mo’ tutte cangene, se pulezzene cù le sapune e cu’ le detersive e quidde puveriedde no’ se ponne pulezzà?
-Marietta: Mo m’è studechite : tu , le puliteche  e ù Limbe .

M’agghie scucciate. Avaste mo! Sce facite tutte…..all’inferno di rigore!

STAVA NA VÒTE…… di F. Catapano

Stava ‘na vòte, tande tìmbe fa, nù sciòrge bèdde gruèsse inde u’ fuèsse d’u’ Castìedde. Era, invece, ‘na bèdda “pantegana” fèmene ; ‘na zòcchele inzomma. Tòtte ‘llotre sciùrge l’ vulevene bbène ed spìsse e vulendière ‘a scè acchiàvene. Stàve ci l’ purtàve ‘u pisciulìne e ci ‘na scòrze de furmàgge ca avè acchiàte inde a ‘na munnèzza. Po’ stave quìdde ca no’ le purtàve nijnde e decèva ca ‘a sce acchiàva piccè l’ vulève béne.   ‘Nzòmma da ‘a maténa a’ sèra era ‘nu và e viène cundinuàte. L’òtre nò ne puntevène cchiù, ‘nu pìcche piccè  stavène senza fa nijnde, sénza fatìa  inzòmma, e nù pìcche piccè erane ‘mmidiùse. ‘A zòcchele cchiù giòvene scì cu le cumbàgne da ‘a  zòcchele cchiù vecchia, ca mànghe apprìma facève nijnde piccè l’ mangàvene le dìnde, e dicètte: càra zocchelòne  hàme avenùte tòtte assième da te piccè stà cosa ijè avveramnde grave. Forse tu nò te n’è accurgiùte , ma qua nù nò n’ putìme cchù. Quédda fìgghie de zòcchela vecchia, senza mangàrte d’ respìtte, n’hàve  levàte ‘a fatìe, ‘u mangià  e pure le sciùrge nuèstre. Ijè vère?Dicètte uardànne l’òtre. Ijè vère, ijè vère! Respunnèrene tòtte le cumbàgne. O s’ ne vè jèdde o ne sciàme nù, oppure…….oppure ce sàpe ce succède.  ‘A uè cu l’accide ? Dicette a zocchèlona vecchia. Ce sàcce quasi quasi…….. Tòtte le cumbàgne se ‘uardàrene ‘nbàcce e se ne stè scévene. Aspettàte ‘nu mumende ,aspettàte ,aspettàte… vedìme ci se po’ acchià nù remedìe. Ci hagghie capisciùte bbuène, dicètte a zocchelòna vecchia,  acquà ste “ un conflitto d’ interessi”. Ce uè cu’ dìce? Dicètte a cchiù giovane, ije no’ capésce. Vògghie cu dìche ca tu uè le còse ca téne jedda e ca jedda s’ vole tenè stretta stretta: ‘u cumbàre , a fatìe, le gnuècculecchie e l’otre còse. Allora  u’ sapìte ce cos’è ca hàma fà?  Hàme a fà ‘na bédda eleziòne p’ vedè tra tòtte quande megghie le cose ca face e ca sape fà. Ci ‘a tene cchiù grossa cumànne llòtre! Ce cos’ijè ca ha da tenè chiù grossa ? Dicette ‘a zòcchele cchiù ggiòvene uardànne a’ llotre ! Tu sì giovane , ma cérte cose le capésce bbuène, nò fa a fésse! Allora, l’ha da sapè appure  ijedda  accussì è tutte regulàre. Ne vedìme acquà dumàne e ci téne da dicère nguarche cosa a dice, po’ vutàme  e ci  vinge po’ fa quidde ca vòle; ci perde  se ste citte o se ne vè d’ acquà. Mò sciate , sciate. Quante arrevò dumàne s’acchiàrene tutte, ‘a zocchelòna vecchia dicétte:” ije ca so a chiù vecchia indico l’elezione  e ci téne da parlà cù ù dìce mò”. ‘A chiù giovane dicette ( uardànne drétta drétta ‘a cumbàgne concorrènte): ” ije nò sàcce piccè tu ha avè tanda cose e ije ca sò propete accòme a te niente. E po’…. tu t’azzicche tòtte le sciùrge nuèstre. Ije ca so a cchiù giovane e me spettane cchiù cose”,’a carne ijè fresca. “E piccè pròpete a tè?” Dicette ‘nnotra pantegana  da mmiènze a mmiènze. “E va bbene”  dicètte a zòcchela ca faceve quidde ca vuleve,”ije so accusate d’ còse ca nò esìstene, hagghie cercàte nguarche còsa a vù o a le masculune ca avénene da me? Certamente no, allòra ci stè nguarcùne ca me piace assàie  piccè ha dà stà sùle? Ije hagghie date sulamende a felicità. Quidde ca avéne cù ù pisciulìne frìsche e tuèste o cu’ ù stuezze de furmàgge, p’ ngraziamende, tu te pìnze ca ‘a colpa ijè meja ? ‘U pozze fa scè scundènde? E ci quidde avéne po’ cù nnotre pisciulìne nnotre ggiùrne, ce dìce uè ca nò ‘u fazze venè? “ Ma ije a ‘u sciòrge mije ‘u fazze mangià totte l’ ggiùrne, e po’ avene da te” a purtarte ‘u pisciuline”,dicette una, ijè giuste? L’òtra tòtta troculànne “ evidendemende ‘u mangiàre tòje ijè cucinato pìcche pìcche e‘mbonda ‘mbonde tande pe’ fà vedè, ma quidde miche è stuedeche , s’ n’ accorge subbete e me porte ‘u pisciuline. E tù remane  futtùte”. Ce cose è vìste allòre,  totte le pantegane a ruscère, a lucculà, a fa vedè le dinde come ci ‘a vulevène accidére. ‘A zocchelòna  vecchia dicette:”Sindìteme sàne; ije nò créde ca accédenne a ‘nguarcùne se po’ avè  pace e rispìtte, ‘u rìspitte inde a ste  cose nò esìste. Nu’ ca sìme totte quande capàce de fa le stesse cose facìmele cchiù megghie senza cu’ ne térame ‘a cazétta. E po’ vidite ci a colpa ijè a soja oppure ‘a  vostra ca nò sapìte tenè le sciurge  vuèstre. No ’nge vòle  in questo caso nisciùna elezione, sìme totte egùale. E po’ ci nguàrche d’une vòle purtartà ‘u pisciulìne a ‘nguarchedùna no’ ijè na cosa da accìdere. Sciatevène mò”! Ma allora a stà storia stè na cunglusiòne? A cunglusiòne è questa : mbaràteve a tenè ‘u vuestre, facìte le cose bbuene, con convinzione, e no’ picche picche ‘mbonde ‘mbonde,   tande pe’ fa vedè, piccè ste sembe nguarcùne ca ‘u sàpe fà mégghie de te . 

RACCOGLI QUESTE PAROLE di F. Catapano

Raccogli queste parole
Falle tue
Il mondo intorno
Le lascia cadere
Tu raccoglile in un vaso di vetro
Affinché
Tutti le vedano.
Agitale
Ritorneranno al loro posto.
Sono il ricordo
Da tramandare ai tuoi figli.
La forza della vita

Dell’amore.

STÀVE ‘NA VÒTE… Pascàle Capagnòre di F. Catapano

Stàve ‘na vòte tànda tiémbe fà nu’ certe Pascàle Capagnòre  ca faceve ‘u guardiane d’ ‘u Castìdde Aragonése. Pascàle Capagnòre tenève pulezzàte sulamènde ‘u pònde sùse ‘u fuésse e ‘a chiàzza inde ‘u Castidde; pò uardave ‘u sole; a’’u reste penzavene le serveture e le uardie. ‘U Signore no’ se vedéve màje e tòtte quànde facevene ce vulévene. Le uardie sciucàvene cu’ le dàde e ‘a servitù penzàve a mangià e a farse le fatte lore, mascule e femene. E ce erene cunìgghie! Ne nascévene assaie e tanne ne murévene assaie piccè nò tenevéne nniende. ‘Nzomma , specialmente ‘a sera trasève e assève ci’ vulèva. Pascàle Capagnòre, ca fesse no’ ere ( a mugghiere l’ havè lassate), spisse e vulendière faceve avenè ‘na certe Marietta a capeddère p’ l’ amòre ca quédde faceve le capìdde a le signùre e a l’ mìenze e mìenze. Mariètta cundàve ca quanne stavène sòtte a ijedda le fèmene dicevene totte le fatte llore. Stave quèdda ‘nzuràte cu’ ‘u sìneche ca’ s’ ‘a facève cu’ monsignòre. Quedda cundàva  ca apprìma d’ ‘a dumenèche festeggiavane  assàje, ma po’ se pentivane  e pe’ penitenza  facevène ‘na sòrte de sottomissione. ‘U monsignore diceve a jèdda, quanne s’ havè levàte ‘a cammìse lònghe,  ca ‘u spirito era forte, ma  a carne  ere molto debole e cu jèdda vicine ‘a càrne soje s’ innalzava e s’ purificava. S’ addefrescàvene ‘nvece tòtte e doje  a dàlla dàlla, dicèva Mariètta cundànne le fàtte d’ ‘a sinechèssa. Po’ cundò  d’ ‘na certa Rusina di Belfiore purtàta a Tàrde dalla Spagna da’ ‘u marìte Giuànne, ‘u cognome no’ se po’ dìcere manghe òsce piccè ijè ‘na  famiglia ‘mburtande assaije;’nzomma quìdde ‘a vedì e s’ ‘a purtò. ‘Sta cristiàna  stàve sembe inde a casa, no’ asseve maije e ‘a capéddera scéve tre vòte inde ‘a sumàne p‘ l’ arrezà le capìdde. Parève ca totte le cose scevéne bbuène e ca stavène felice e cundènde. Passarène tre anne e sta signòra no’ asseve ‘ncinte. Tànne, forse, ere cùme a mo’ apprìme le uagnùne no’ vònne fìgghie, po’ quànne s’ dicidène le figghie no’ avenene. Accussì  se diceva accappò a sta ggiòvene. ‘U Conte attàne( piccè ere conte nò sacce de ce) stàve tòtte ‘ngazate cu stà nòre. Chiù passàvene le ggiurne, cchiù ‘a uagnèdde chiangève. Donna Rusina na’ maténa dicétte tòtte còse a Mariètta a capeddèra. Era accussì grave ‘a cose ca le doije fèmene chiangènne s’ abbrazzarène. Marietta cercò de sapè  accome stavene le cose e siccome Donna Rusina nò sapeve dicere niende  se fece cundà ‘u bbuene e ‘u megghie d’ totte cose ; pò le spiegò accome se dicevène le preghière. Dopo qualche ggiurne  Don Giuanne partì e arrevò inde a càse, nù cusseprìme ca turnàve da ‘na ‘uerra. Ce belle giovane ca ere dicette Marietta ije no’ hagghie viste maije une accussì. Donna Rusìna e ‘u cusseprìne accumenzàrene a prià apprima inde a chiesia e po’ inde ‘a camera de Donna Rusina ca, accome s’ ausàve tànne, tenéve un inginocchiatoio e ‘a statua d’ Sant’ Anna inde ‘a cambàna de vìtre. Priàrene assaije e le prijere nò finivene maije. Marietta, quànne scève‘a matìne, l’acchiàve totta stànga e cù le capìdde scigghiàte assaije. Dopo ‘na mesàte turnò ‘u marìte e qualche ggiurne dope ‘u cusseprìne se ne scì. ‘U marite le cercò ce ave’ fatte inde ‘u tiempe ca no’ avè stàte e Dònna Rusìne dòce dòce dicètte ca avè priàte inde a stanza soije  Sant’ Anna. L’avè priate assaije pe vedè ci succedèva ‘nguàrce còsa. E Sant Anna ‘a sendette. All’otte mìse esatte nascì nu’ belle  piccìnne ca assumegghiàve tòtte a ‘u cusseprìne. Le feste furene assaie.’U cònte attàne ci sape piccè mettètte inde a’ ‘u stèmme de famiglia, sùse a quedde ca stavene, ‘nnotre doje palle. A ci le cercàve piccè avènne mise l’otre e doje respunneva : ” p’ ’nu casàte grànne accome ‘u nuèstre  doje palle erane picche”. Ma forse jìdde sapéva. Quànne ogne tànde ‘u marìte se ne scève  turnàve ‘u cusseprìne, jedda priàve allora tànde  Sant’ Anna ca nascève ‘nnòtre figghìe;  ere pròpete ‘na sànda femmène. E  Donna Rusina, riconoscente, dicèva ca appure a capeddèra  avè fatte nu’ meràchele. Pascale Capagnore a sendè totte ‘ste storie s’ n’ avè sciute ‘nu pìcche de càpe e no’ vedève chiù niente, sendève sulamènde l’addòre de Marietta a capeddère, achiudì a porte e priàrene appure ‘llore. Priàrene tande ca ‘a matine quanne assèrene  ‘na uardia  dicette ca  proprie quèdda nòtte avè arrèvate ‘u patrùne d’u Castìdde e ca no’ avè acchiate nisciùne allèrte. S’avè ‘ngazzàte tànde ca vulève accìdere totte quande. Po’ a cumbàgne dicette ca ere stànghe e ca ere megghie cu s’ scévene a curcàrse appure llore. Quidde s’ calmò ma ‘a matène vulève vedè tòtte còse pulezzàte . Accussì fu. Pascàle Capagnòre pulezzò ‘u pònde, ‘a chiàzze e appùre ‘u fuèsse, le suldàte tòtte le spàde e le cammarière appreparàrene accòme se deve.’U Signore quànne s’ azò fu  cundènde e ‘nvece de stà na sciurnàte  stette na mesàte piccè ‘u tramònde d’ Tarde ‘u  ‘nnammurò. Ci sàpe però ci stu cùnde cundàte jè ‘na verdàte, a sendérle pare ‘na cose d’ òsce.

ORMAI SEI LONTANA di F. Catapano

Ormai sei lontana ,
ma ti vedo.
Non parli,
Ma  sento la tua voce.
È vicina come una voce
Di dentro.
Mi dici di essere forte
Con me stesso,
Ma paziente con gli altri.
Era la tua forza,
E tutti amavano
La giustizia e la serenità
Di chi guarda il mondo
Con il distacco del saggio.
Io non capivo i tuoi pensieri,
ma le parole
mi colpivano come pietre.
Ora , le stesse,
vengono da sole,
ed ho imparato a capire,
a sentire la tua voce,

ormai sei lontana.

CARA MEMENA di F. Catapano

Cicce mie, forse l’è liggiute a semana passata, m’ha date ‘na scutulata ca nò spicciave cchiù. Piccè? Forse aveve raggione; ‘na crestiana cù’a scusa d’’a puliteca e cù ‘a scusa “ del piccolo contributo per la causa” m’ ha futtute mille euro. Mò ije nò pozze  dicere cchiù  nnienede a jdde piccè no’ tenghe a faccia. Tu, però, ca’ si strovita, m’è convinta. Nù , povere femene, cu’ totta ‘a forza ca tenime n’ ama fa séndere. ‘U stè vide ce sò capace d’ fa ste quattre cristiane curiuse ca parlane ‘u pulitechese. Vè spicce sembe a ci sì tu e ci so ije . Ije so megghie d’ te piccè ‘a tenghe chiù grossa, dicene ‘ngazzate. Però ci ve vide belle – belle ( accome dicene l’femene esperte  du mestiere) so’ cose ca l’ ‘a scè cercà sotte-sotte piccè nò sò  propete accussì gruesse. Ije ca so’ attemurata de Die, fore de ‘a bonaneme de Pascale e mò de Cicce, maschele no’ ne hagghie canesciute.  Qualcune ha ditte ca hagghie avute pure a Filippe ‘u sunatore de tromba, ma so tutte chiacchiere de le femene ‘mmidiose e allupanate. Insomma ci t’appresinde  ije, cù l’otre  femene ‘u vote t’ ‘u dame. A patte e cundizione ca nò te face fà ‘nnotra scultura cu le menne all’aria come quidde schife ca stè dope ‘u ponde. Me arricomando nò fà patte cù nisciune , nemmanghe cù quidde ca dicene ca ci le face fa l’assessore te portene mille voti e nemmanghe a quidde ca dicene ca te vonne dà le solde agratis pe fà à campagna elettorale. So cambiale ca apprima o po’ scadene e tu l’ha pajà cu totte l’ ‘nderesse, ci nò te accidene. Cara Memena nò ‘u sé ce fanne le femene ind’ ‘a case? Pulezzene , stricane e aggarbene le piccenne. ’U fanne “ per istinto”, accussì ‘a fà tu. E e mascule?  Sì, si  honna cambà pure lore , ma quanne ‘u dicime nù. Accussì ‘a fà mò ca riesce sinnache. Solde a nisciune , quidde d’’u comune cù fatiene , ‘a caccià tutte quidde ca mò “controllano o fanno gli amministratori straordinari”. Straordinari sò sulamende le solde ca se pigghiane e le tasse ca ne mettene. Ci mitte ‘nzieme po’ le cristiane accome se deve e ca honne fatiate citte citte pe tande anne  è fatte mille punti. 


Tua Marietta